December 17, 2017, 7:27 pm
Home Date fizico-geografice

Date fizico geografice

 

RELIEF


în cadrul comunei Savinesti, relieful are o fragmentare redusa, este foarte putin accidentat, fiind în cea mai mare parte reprezentat prin terase întinse si aproximativ netede.

Terasele au înclinare domoala, de la nord la sud si apartin versantului stâng al vaii Bistrita.

Aceasta scadere a altitudinii teraselor spre sud se datoreste subtierii stratului de prundis spre aval. Trecerea de la zona de lunca a Bistritei si Cracaului spre terasele de 12 si 35m se face gradat, fara accidente morfologice deosebite.

Pe podul terasei de 35m altitudine relativa, se poate identifica o microvale de denudatie cu orientare NV-SE, cu aspect de uluc larg si versanti puternic înclinati.

Altitudinile reliefului au valori cuprinse între 278m (în lunca Bistritei, din partea de sud a localitatii), si 317m (în partea de NE a localitatii).


CLIMA

Prin pozitia sa geografica, prin existenta a numai doua forme de relif (terase si trepte de lunca ), se creeaza mici deosebiri pe orizontala în desfasurarea proceseselor din atmosfera, procese ce au un mers normal în timpul anului.

Clima comunei Savinesti este determinata de un ansamblu de factori cosmici, dinamici, geografici, la care se adauga si factorul uman, prin modificarile : suprafetei active si mai ales prin cultivarea pamântului.


HIDROGRAFIE

Formarea si regimul resurselor de apa sunt detenninate de conditiile; fizoco-geografice si geologice.

Apele din zona comunei Savinesti, atât cele de suprafata ( Bistrita si Cracau) cât si cele subterane cantonate în depozitele de terasa, constituie o bogatie importanta.

Conditiile climatice, relieful, structura geologica, solul, vegetatia si activitatea umana influenteaza scurgerea superficiala si cea subterana.

Apele subterane de pe teritoriul comunei Savinesti au o mare importanta economica atât prin volumul lor cât si prin calitatea fizico-chimica.

Apele freatice îsi evidentiaza prezenta prin unele izvoare relativi abundente din baza terasei de 12m a Bistritei si din sesul Calimani, din valea Cracaului, precum si din puturile satesti. Apele freatice sunt cantonate în] depozitele de terasa ale Bistritei si în prundisurile albiei minore.

Nivelul hidrostatic al apei freatice este influentat de nivelul celor doua râuri, de regimul precipitatiilor (media anuala = 670mm), de constructia salbei de lacuri de baraj si de necesitatile industriei.
Apele de suprafata sunt reprezentate de râul Bistrita si de afluentul sau, pârâul Cracau.

VEGETATIA SI ANIMALELE

a) Vegetatia (flora)

In lungul vaii Bistritei si a Cracaului, se observa ramasitele unei vegetatii de lunca, în care o pozitie importanta o ocupa vegetatia ierboasa reprezentata prin diferite specii de rogoz, firuta de fanete, trifoi târâtor etc. In cea mai mare parte sesul acestor lunci este ocupat de culturi agricole. Dintre putinele specii lemnoase amintim salcia si plopul.

Vegetatia spontana de pe terasa medie si cea superioara este rezultatul stepizarii produse în urma defrisarii padurilor de stejar. Ea este formata din diferite specii de graminee, leguminoase,lumânarica, coada soricelului, musetel, papadie, pelin.

Asupra vegetatiei, un rol important l-a avut omul. Padurea a ocupat o suprafata întinsa pe terasa de 35m ( Dumbrava Deal), padure care a fost taiata ura a folosi lemnul drept combustibil, pentru constructii dar si pentru ca terenul sa Se utilizat pentru pasunat si culturi agricole.

b) Animalele (fauna)

Pe teritoriul comunei inventarul faunistic este modest. Sunt putine specii ca reptile, amfibieni si de nevertebrate.

Mamifere: popândai, soareci de câmp, iepuri de câmp.

Pasari: rândunica, vrabia, cioara, cotofana, graurul.

Reptile: sopârla verde, iar dintre insecte cosasii, greierii, fluturii.

Fauna acvatica este reprezentata prin specii de pesti (clean, boistean, casas), batracieni si viermi.

Rezerva de peste a scazut considerabil datorita lucrarilor hidroenergetice cat si poluarii apelor de suprafata.

 

Bibliografie:

Prof. Vasile Sandu - Savinesti - pagini monografice, Editura Alfa, 2004